Restrospectiva simpozioanelor Facultății de Psihologie

Universitatea „Tibiscus”, cât și Facultatea de Psihologie, de la înfiinţarea lor (1991), au parcurs un drum uneori sinuos într-o perioadă când învăţământul privat era doar o încercare hazardată al unor temerari care au acceptat un risc, și iată că au reușit. Această nouă formă de învăţământ s-a așezat pe o temelie puternică și continuă să se dezvolte, iar cercetarea și manifestările știinţifice și-au pus și ele puternic amprenta asupra existenţei sale și concretizându-se în acreditare și în recunoașterea internă și internaţională.

Dacă în toamna anului 1991, putem vorbi de înfiinţarea Facultăţii de Psihologie, intrată în sistemul de învăţământ superior privat, conform datelor, avem posibilitatea să evidenţiem și începutul manifestărilor știinţifice, în primul rând sub forma simpozioanelor, cărora încercam să le facem un istoric, fiindcă merită, mai ales că aniversăm în acest an cea de-a XX-a ediţie.

Aducând sub lupa analizei chiar și în mod sintetic, a simpozioanelor organizate pe toată lungimea perioadei de referinţă, pentru a sublinia cu mai mult aplomb scopul acestora, recurg la un citat din opera lui Noica: „În sfârșit este de meditat asupra educaţiei tinerilor (...). Ea e necesară atât pentru tinerii fără înzestrare deosebită, cât și pentru cei cu înzestrare, sortiţi să vadă dincolo de cetate. S-ar putea ca dezordinea cronică a societăţii să ţină de dezordinea interioară a individului, datorită educaţiei prea relaxate, în fond, care se dă tinerilor. Toate roadele pământului se plivesc de buruieni, numai omul e lăsat să intre în viaţa matură jumătate plivit. Ce se poate face din el? Cu o cărămidă proastă, cum suntem fiecare, nu se poate face o casă bună. Că nu s-a clădit nimic durabil cu noi, este limpede din istorie. Dar nu-i este întotdeauna limpede omului, „cărămizii”.

Iată de ce și manifestările știinţifice au fost concepute și au condus la așezarea unor cărămizi solide pentru a consolida o „casă bună”, în primul rând, a viitorilor psihologi. Cu alte cuvinte, manifestările știinţifice sub forma simpozioanelor au fost dedicate specialiștilor interesaţi și preocupaţi de îmbogăţirea cunoștinţelor în domeniul psihologiei, dar și, bineînțeles, studenţilor și cadrelor didactice.

De la început, așa cum este normal să se întâmple într-o instituie de învăţământ superior, a fost conceput un program de cercetare diversificat și puternic implementat în cerinţele didactice și practice specifice domeniului psihologic, care a antrenat personalul didactic, cât și studenţii, în colaborare cu specialiști, cadre didactice și ce este foarte important, încă din zorii apariţiei facultăţii au fost realizate contacte cu universităţi din ţară și din străinătate – S.U.A, Olanda, Italia, Franţa, Germania, Austria, Iugoslavia, Ungaria, Belgia, Bulgaria și, nu în ultimul rând, Republica Moldova.

În acest temei au fost posibile organizarea și desfășurarea, în perioada de referinţă, a sesiunilor anuale de comunicări știinţifice, manifestări care s-au bucurat de aprecieri deosebite atât în plan intern cât și extern.

De organizarea întregului șir de manifestări științifice s-au ocupat cadrele didactice, dar și studenţii, aceștia fiind prezenţi atât în faza de pregătire cât și în timpul desfășurării manifestărilor. Astfel, au avut un număr important de comunicări studenţi din facultatea noastră sub îndrumarea nemijlocită a cadrelor didactice, dintre care nominalizăm: conf. dr. Alina Oana Zamoșteanu, conf. dr. Monica Albu și lect. dr. Anghel Zvetlana.

În altă ordine de idei, pornind de la denumirea tematicilor, vom constata că s-a început cu probleme mai aproape de specificul naţional, așa cum sunt:
-    Condiţia femeii și problemele familiei, 1992;
-    Psihologia în dinamica vieţii, 1993;
-    Psihologia între tradiţie și inovaţie, 1994;
-    Eficienta psihologiei, 1995;
-    Psihologia și diversitatea umană, 1996;
-    Clinic și experimental în psihologie, 1997.

Odată cu diversificarea colaborărilor, punându-se accent și pe relaţiile cu mediile universitare, aceasta s-a reflectat și în tematica simpozioanelor, așa cum rezultă din următoarele ediţii ce reflectă tente europene:
-    Tendinţe actuale în psihologie, 1998;
-    Psihologia mileniului III în slujba familiei, 1999;
-    Psihologia, încotro?, 2000;
-    Psihologia – o știinţă pentru mileniul III, 2001;
-    Psihologia aplicată (împreună cu A.P.B.), 2001.

Ediţiile din anii 2003-2005 și 2008-2009 nu au denumiri care să exprime explicit, prin generic, orientarea europeană în studierea și cercetarea psihologică, însă cine parcurge programele acestor evenimente, constata că o asemenea problematica nu a fost abandonată dar este tratată într-un cadru tematic mai restrâns.

În compensaţie, ediţia din 2006, intitulată „Psihologia și aderarea europeană” și cea din 2010, denumită „Tradiţionalism și modernism” evocă pe deplin orientarea conţinutului comunicărilor prezentate.

De aceea, obligaţia pe care ne-am asumat-o este să evidenţiem cât mai veridic preocuparea pentru organizarea acestei categorii de evenimente fiind călăuziţi în pregătirea studiului de față, de maxima lui Tacticus care, credea că „sarcina principală a istoriei este să nu fie trecute sub tăcere virtuţile”.

După cum s-a afirmat și în introducere, startul simpozioanelor noastre a fost dat încă din primul an de la înfiinţarea Facultăţii de Psihologie, mai exact în semestrul doi, de atunci comunicările fiind anuale.
În organizarea acestor manifestări, istoric vorbind, putem distinge două perioade de timp:
-    prima perioadă se încadrează între anii 1992-2001;
-    perioada a doua începe cu anul 2002.

 

1992-2001

Această primă perioadă este legată indestructibil de activitatea prof. dr. Anca Munteanu care, în calitatea sa de secretar știinţific al Facultăţii de Psihologie a Universității „Tibiscus” din Timișoara (1991-2001), deși având norma de bază la Universitatea de Vest, s-a dedicat responsabil și profesionist în desfășurarea simpozioanelor, dispunând și de o bogată experienţă și acumulări calitative organizatorice.

Astfel, în cele 11 ediţii sub genericul Zilelor psihologiei timișorene, titlu ce-i aparţine secretarului știinţific, s-a transformat într-o tradiţie știinţifică recunoscută.

În cadrul acestei prime perioade se impun cel puţin două observaţii, pornind de la analiza caracterului intern sau extern și a nivelului de participare.

Astfel, se detașează o primă etapă, încadrată între anii 1992-1996, când asemenea manifestări au avut un caracter naţional, iar din 1997 începe a doua etapă când acţiunile capătă și un caracter internaţional.

Cu sprijinul conducerii Universităţii „Tibiscus” din Timișoara, prin implicarea competentă a secretarului știinţific, prof. dr. Anca Munteanu, alături de celelalte cadre didactice ale Facultății, utilizându-se căi oficiale cât și relaţiile sau cunoștinţele proprii, au fost atrase universităţile din ţară care aveau înfiinţate facultăţi de profil. Astfel, universităţile din București, Cluj și Iași, care au fost contactate au răspuns invitaţiilor noastre, cele mai importante personalităţi, de fapt ctitorii psihologiei românești – domeniu științific în plină reconstrucţie.

Luând în discuţie renașterea psihologiei românești, să nu uităm că acest fapt a putut avea loc numai după 1990, fiindcă în anii premergători Revoluţiei din 1989 psihologia a fost exclusă ca disciplină de învăţământ din curricula universitară.

Într-o primă fază, până în anul 2001, un rol important în pregătirea şi prezentarea comunicărilor studenţilor l-au jucat grupurile creative „Atlantis” şi „Mirabilis”. Grupul creativ” Atlantis” a luat ființă din inițiativa doamnei prof. univ. dr. Anca Munteanu, în vara anului 1995, după încheierea celei de a treia ediții a” Zilelor psihologiei timișorene”, la care a participat și grupul creativ” Mirabilis” de la Iași, fondat de doamna prof. Univ. Dr. Mariana Caluschi. Concret, un grup de timișoreni (studenți și cadre didactice care predau la” Tibiscus”) au asistat la Maratonul creativ organizat de ieșeni în ultima zi a conferinței respective, între orele 18 și 6 dimineața. Experiența pe care au trăit-o împreună a fost atât de fascinantă, încât a inspirat constituirea unui grup creativ similar la Timișoara, destinat preponderent studenților de la Psihologie și care a primit numele de” Atlantis”.

Deși era un vlăstar al grupului „Mirabilis” de la Iași, „Atlantis” și-a găsit o identitate specifică, inconfundabilă. De-a lungul anilor, componența grupului s-a înnoit mereu, în mod inevitabil, pe măsură ce unii dintre studenți (membri ai grupului) absolveau facultatea și alții îi înlocuiau pe aceștia. Așa se explică de ce, timp de 6 ani cât a fost activ acest grup, mai multe generații de studenți de la” Tibiscus”, dar și câțiva de la Politehnică au beneficiat de multiplele lui efecte benefice. În afara unei ședințe săptămânale (cu durata medie de 3-4 ore), sub egida acestui grup s-au desfășurat și excursii, precum și tabere de creație.

Efectele pozitive ale unui asemenea grup rezonează în mai multe registre. În primul rând, este o excelentă prelungire a cursului de psihologia creativității (predat în facultate), întrucât oferă un spațiu propice pentru rularea unor exerciții și metode de educație a creativității de grup, dar constituie și un prilej pentru diagnoza resurselor creative ale participanților, cultivând potențialul lor creativ general și specific (literar, artistic, teatral etc.) ale membrilor.

Mai apoi, exersează capacitatea de sondare psihologică, de cunoaștere a celorlalți, dar și de autocunoaștere. Grupul creativ contribuie la antrenarea abilităților de dominare a stresului și de ecologie psihică. De asemenea, dezvoltă deschiderea față de cultură (muzică, literatură, arte plastice etc.).

În fine, are și importante rezonanțe pragmatice, deoarece constituie o bună pepinieră pentru formarea viitorilor lideri ai grupurilor de creativitate, dar ajută și la soluționarea unor probleme cotidiene individuale sau colective, dintre cele mai diverse.

Pe măsura derulării activității sale, grupul” Atlantis” și-a distilat propriul său stil de lucru (ca principii, reguli, etape, strategii și metode de funcționare), stil care și-a găsit o prețioasă concretizare în cartea Experiența” Atlantis”. Din jurnalul unui grup creativ (coordonator: Anca Munteanu și publicat la Editura” Augustă”, în anul 2001).

Sumarizând, așa cum afirma mentorul acestui grup, în cartea respectivă (p.304):” experiența” Atlantis” este o mostră de viață, o urmă lăsată de niște trăitori care se străduiesc să ființeze sub grația curcubeului și nu doar să viețuiască, să ființeze în condiția intervalului dintre ,,pământ și cer”.

Însă cine ar putea surprinde mai bine atmosfera și timpul acelor ediții decât doamna prof. dr. Anca Munteanu, a cărei cuvinte avem deosebita plăcere de a le reda în continuare, prilejuite de un interviu acordat autorului retrospectivei de față.

Constantin Țăran: Doamnă profesor Anca Munteanu, vă solicit ca printr-un recurs al memoriei să ne prezentați succint, cum au luat naștere „Zilele psihologiei timișorene” și care a fost itinerariul lor?

Anca Munteanu: În anul 1992, lăsându-mă convinsă de elanul debordant, proaspăt și persuasiv al unui grup de studenți politehniști, organizați în cadrul Ligii studenților de la Facultatea de Mecanică, am organizat prima ediție a „Zilelor psihologiei timișorene” cu titlul „Condiția femeii și problemele familiei tinere”. S-a născut astfel cea dintâi manifestare științifică națională de psihologie din perioada post-decembristă. Ea a prins contur într-o lume în care debusolarea axiologică începuse deja, căci energia umană, recent descătușată din chingile comunismului, era investită preponderent în surogate comerciale și stângăcii politice. Tema conferinței a fost abordată preponderent psihologic, dar și din alte unghiuri de vedere: pedagogic, filosofic, religios, medical, juridic etc. Au fost prezente nume referențiale din centrele universitare consacrate ale țării: București (Ursula Șchiopu, Nicolae Mitrofan), Iași (Tudor Ghideanu), Timișoara (IPS Nicolae - Mitropolitul Banatului, Virgil Feier, Tiberiu Mircea). La toate aceste nume adăugăm: lect. univ. dr. Dumitru Necșulea (Institutul Politehnic din București), asist univ. Anton Adămuț (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași), procuror Monica Haiduc (Procuratura din Timișoara), medicul ginecolog Viorica Burada (Spitalul Municipal Bega). Și eu am prezentat o comunicare pe un subiect total inedit și atipic: „Responsabilitatea cuplului parental din perspectiva psihologiei prenatale”.

Ultima comunicare înscrisă în agendă a fructificat datele unui sondaj de opinie pe tema căsătoriei, realizat printre studenții Centrului Universitar din Timișoara. Această investigație a reunit forțe studențești, deopotrivă din învățământul universitar de stat și privat, respectiv umanist și politehnic. Concret, de la Psihologie: Gabriela Angyal, Dana Olaru, Irina Vucea, Grațiela Matu, Mihaela Turculețu, Andreea Fuicu, iar de la Mecanică: Mugur Dragomir, Ștefan Șovarschi, Sorin Osaci, Alin Gavreliuc și Vasile Șanta. Cercetarea s-a desfășurat sub directa mea coordonare, în plus, am elaborat și un chestionar special destinat. Rezultatele obținute s-au materializat în comunicarea „Aspecte psiho-sociologice privind atitudinea studenților timișoreni față de familie”, care a fost prezentată de lector dr. Constantin Strungă și studenta Gabriela Angyal. Cât privește locul de desfășurare, acesta a fost Aula Universității de Vest din Timișoara.

A doua ediție (1993) a „Zilelor psihologiei timișorene” a fost preluată de prima promoție de studenți în Psihologie de la Universitatea” Tibiscus”, cât și de la Universitatea de Vest din Timișoara, tot sub directa mea coordonare. Gândit ca un proiect de colaborare dintre învățământul universitar de stat și cel privat, dincolo de false orgolii și prejudecăți desuete, ediția respectivă, din păcate, n-a putut ființa în parteneriatul prezumat, așa încât, manifestarea respectivă s-a derulat în două zile consecutive: prima destinată Secției de Psihologie de la UVT, cealaltă rezervată Secției de Psihologie de la „Tibiscus”.

Tema conferinței a fost „Psihologia în dinamica vieții”. Dintre oaspeții de vază care ne-au onorat cu prezența lor amintim: prof. univ. dr. Ursula Șchiopu, prof. univ. dr. Emil Verza, prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan, Adina Chelcea – redactor șef al revistei „Psihologia”, tipărită de Editura Știință și Tehnică ș.a.

Următoarele șase ediții le-am organizat sub bagheta exclusivă a Facultății de Psihologie a Universității „Tibiscus” (unde am predat în regim de plată cu ora). Această suită de conferințe naționale n-ar fi fost posibilă fără remarcabila deschidere, precum și suportul generos și afabil pe care doamna director Augusta Anca l-a manifestat constant față de propășirea psihologiei, în general, și față de calitatea acestor manifestări științifice, în particular. La rândul său, decanul facultății, conf. univ. dr. Viorel Prelici, a avut un aport important. Titlurile acestor șase ediții au acoperit o paletă problematică diversă și de stringentă actualitate, anume: „Psihologia între tradiție și inovație” (1994); „Eficiența psihologiei” (1995); „Psihologia și diversitatea umană” (1996); „Clinic și experimental în psihologie” (1997); „Tendințe actuale în psihologie” (1998); „Psihologia mileniului al treilea în slujba familiei” (1999).

Analizând, printr-o privire de ansamblu, cele șase conferințe se pot distila câteva tendințe:
-    Din anul 1994, aria participanților sporește constant, inclusiv prin participarea unor exponenți reprezentativi de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (prof. univ. dr. Ioan Radu, prof. univ. dr. Horia Pitariu, lect. univ. Mircea Miclea, cercet. șt. Monica Albu, cercet. șt. Alexandru Stănescu ș.a.); de la Universitatea din București (prof. univ. dr. Septimiu Chelcea); de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (cercet. șt. pr. Mariana Caluschi și cercet. șt. pr. dr. Ana Gugiuman); de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (conf. univ. dr. Larisa Stog) ș.a.
-    În anul 1996, lista invitaților noștri de marcă se îmbogățește cu: prof. univ. dr. Stela Teodorescu (Iași); conf. univ. dr. Ruxandra Rășcanu (București); conf. univ. dr. Mihaela Minulescu (București); psihanalist Veronica Șandor (București) ș.a.
-    Din anul 1997, „ Zilele psihologiei timișorene” vor alinia, alături de comunicări în plen și comunicări pe secțiuni, de asemenea vor beneficia și de participanți străini: prof. univ. dr. B. Minchev (Bulgaria), prof. univ. dr. J. Szilard și prof. univ. dr. B. Temesvary (Ungaria).
-    Ediția din anul 1998 a avut o amprentă specială, întrucât s-a organizat printr-o fructuoasă colaborare dintre Universitatea” Tibiscus” din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și respectiv Asociația de Științe Cognitive din România. Practic, s-au desfășurat două manifestări științifice distincte, dar complementare, una focalizată pe direcțiile actuale din psihologie și cealaltă intitulată „Științele cognitive și aplicațiile lor”. Prof. univ. dr. Mircea Miclea a prezentat o memorabilă conferință cu titlul „Politropia în psihologie”, care a pledat pentru „multiplicarea căii”, adică pentru toleranță și dialog între orientările, doar aparent concurente, din psihologia contemporană. Au fost prezenți și alți tineri de mare perspectivă a școlii din Cluj: Adrian Opre, Daniel David, Cristian Sârbu ș.a. De asemenea, au participat pentru prima oară, prof. univ. dr. Mielu Zlate (Universitatea din București), conf. univ. dr. Ion Dafinoiu (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași), conf. univ. dr. Simona Tache (Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca), conf. univ. dr. Elena Bonchiș (Universitatea din Oradea), conf. univ. dr. Elena Macavei (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), conf. univ. dr. Zoltan Bogathy (Universitatea de Vest din Timișoara), prof. univ. dr. Mircea Dehelean, conf. univ. dr. Pompilia Dehelean (Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara).

Dintre invitații de peste hotare menționăm: prof. univ. dr. W. Hirst, prof. univ. dr. D. Marier, prof. univ. dr. M. Posrer, prof. univ. dr. L. Williamson (din SUA), prof. univ. dr. E. Gergaisov, prof. univ. dr. M. Dimitrova (din Bulgaria).

Între timp, unii dintre principalii artizani care instrumentau sciziunea dintre „stat” și „privat” s-au schimbat, așa încât la cea de a noua ediție a „Zilelor psihologiei timișorene” (mai, 2000) s-a realizat, în sfârșit, alianța proiectată cândva între cele două secții de psihologie din această zonă a țării. Ca urmare, această ediție s-a desfășurat într-un amfiteatru modern și elegant de la Facultatea de Științe Economice din UVT. Cât privește tema înscrisă pe generic, aceasta a fost: „Psihologia, încotro?”, o temă cu profunde reverberații, deoarece, după atâtea avataruri dramatice, triumfuri, sincope și deziluzii ale ultimului secol de psihologie românească, specialiști referențiali din domeniu și-au propus să reflecteze împreună asupra identității cu care această disciplină pășește în mileniul următor.

Ediția a zecea a „Zilelor psihologiei timișorene” (mai 2001) a consolidat profitabilul parteneriat dintre secțiile de resort a celor două universități. Tema conferinței a fost: „Psihologia – o știință pentru mileniul III”. Au participat oaspeți din centrele universitare: București, Iași, Cluj-Napoca, Bălți (Republica Moldova), Oradea, Suceava, Timișoara. Consemnăm existența unui robust filon experimental, inclusiv în lucrările elaborate de studenți. În plus, cele trei workshop-uri (de stimulare a activității de grup, de psihologie organizațională și a conducerii și de psihoterapie experiențială) s-au bucurat de o frumoasă audiență, ceea ce atestă atracția tuturor participanților pentru latura aplicativă a psihologiei.
Cu titlul de premieră, la ediția respectivă au avut loc în Amfiteatrul Mare al UVT și trei lansări de carte: Experiența „Atlantis”: Din jurnalul unui grup creativ (coordonator: Anca Munteanu), Psihologia astăzi (coordonatori: Zoltan Bogathy și Pavel Petroman) și Începuturile psihologiei la Timișoara (coordonatori: Pavel Petroman și colab.). Alături de fidelii noștri oaspeți a fost prezent și prof. univ. dr. Ion Mânzat.

Cea de-a unsprezecea ediție a „Zilelor psihologiei timișorene” am organizat-o sub auspiciile Facultății de Sociologie și Psihologie a UVT, aflată la aniversarea unui deceniu de existență instituțională. Desigur, colegii de la Facultatea de Psihologie a Universității „Tibiscus” au fost alături de noi. Tema conferinței, „Psihologia – o știință pentru timpul nostru”, cumula deopotrivă o speranță și o invitație, deoarece psihologia trebuia să dobândească și în România demnitatea pe care o merită, adică să devină un aliat care fortifică, tămăduiește și aduce ființei umane uitarea cea bună. Ediția în cauză a avut o amprentă explicit aplicativă și ca o dovadă elocventă stă mărturie numărul sporit de workshop-uri care au fost organizate. Ca și în edițiile precedente, ne-am bucurat de participanți din toate centrele universitare ale țării: cadre didactice, cercetători științifici, psihologi practicieni, studenți. A fost pentru noi toți un exercițiu de atașament și solidaritate întru psihologie, dar și un bun prilej pentru a ne reaminti că știința aceasta, ca și viața însăși, este un perpetuu șantier, al cărui ucenic devotat trebuie să-i fii până la capăt. Cu această ediție, povestea „ Zilelor psihologiei timișorene”, inițiate și coordonate de mine, s-a încheiat. Ceea ce pot să adaug, în rezumat, este că a reprezentat o experiență ziditoare, incandescentă.

C.T.: Care a fost resortul interior care v-a alimentat energia și perseverența organizării celor unsprezece ediții ale „Zilelor psihologiei timișorene”, în condiții din ce în ce mai dificile?

A.M.: Răspunsul la această întrebare comportă mai multe fațete. În primul rând, pentru că iubesc mult psihologia și eu însămi am avut de suferit în perioada ei de dizgrație, de reflux. Mai apoi, deoarece, încă din acea vreme, mă străduiesc să lucrez la dezideratul „vieții ca urmă”.

Privind dintr-o perspectivă mai obiectivă, motivația respectivă a fost întreținută și de certitudinea că asemenea evenimente constituie ocazii fertile pentru revitalizarea și relansarea psihologiei. Altfel spus, că societatea românească, după acel nefast deceniu în care psihologia a fost condamnată la o abuzivă „hibernare”, avea nevoie să-și exerseze „văzul”, să înțeleagă că psihologia nu e un moft și nu e un lux, ci un mijloc indispensabil în efortul uman de a domina hiroșime și derapaje existențiale, dar și un ferment prețios în efortul de evoluție interioară.

Nu-i mai puțin adevărat că noi, organizatorii lor fideli, după ce am fost contaminați de elixirul intensității, am simțit nevoia an de an să ne reîncărcăm bateriile cu toate energiile benefice pe care le generează, în cele din urmă, o asemenea facere.

C.T.: Care au fost principalele beneficii ale „Zilelor psihologiei timișorene”?

A.M.: Privind retrospectiv, cred că au fost efecte pozitive multiple. Dintre acestea, voi aminti doar trei:
-    conferințele respective au adus împreună, într-o autentică „învățătură prin învecinare” (cum ar spune Petre Țuțea), psihologi sau iubitori de psihologie din diverse orașe ale țării sau chiar din străinătate, specialiști de toate vârstele și calibrele, așa încât fiecare participant a plecat mai bogat măcar cu o idee, o stare de spirit sau poate doar cu o întrebare. Nu în ultimul rând s-au schițat viitoare colaborări și s-au legat prietenii;
-    în plus, deoarece an de an am fost onorați de participarea unor eminenţe ale domeniului, cei mai tineri au avut șansa de a-și putea exersa întrebările fundamentale alături de aceste modele, pentru ca într-o zi să se poată instala în certitudinea unor răspunsuri;
-    în fine, aceste festinuri științifice au oferit și o rodnică proximitate între prezent și viitor, între catedră și catedră dar, mai ales, între catedră și bancă în vederea momentului solemn al schimbului de ștafetă. Cert este că „Zilele psihologiei timișorene” au devenit un „spirit al locului”, o carte de vizită emblematică pentru psihologii timișoreni care sper să supraviețuiască, în confruntare cu timpul și timpurile.

 

2002-2012

Din anul 2002, anul când Universitatea „Tibiscus” și, în context, Facultatea de Psihologie, au primit prima acreditare, cercetarea știinţifică, respectiv manifestările știinţifice au suportat unele schimbări.

Din anul 2003, simpozioanele au avut loc sub denumirea „Cercetări și aplicaţii în psihologie”, iar din 2009, acronimul SICAP a rezultat ca urmare a preluării titulaturii de simpozion internațional.

Responsabilitatea cercetării și manifestărilor știinţifice a fost asumată de cadrele didactice proprii care au reușit, mai ales la ediţiile din 2006, 2009 și 2010, să se ridice la cote înalte, atât prin anvergura conţinutul științific și mai ales prin asigurarea unui puternic accent internaţional.

Începând cu anul 2009, momentul în care implicarea doamnei conf. dr. Alina Oana Zamoșteanu a devenit esențială în organizarea SICAP, alături de lect. drd. Daniel Muranyi, sprijiniți de domnul prof. dr. Radu Răducan în calitatea sa de decan, amploarea manifestațiilor a crescut considerabil, având în vedere numărul tot mai mare de participanți.

Ideea doamnei conf. dr. Alina Oana Zamoșteanu de a oferi o punte de colaborare între diverse instituții ale statului și mediul universitar, dar și investiția energetică a dânsei în menținerea acestei punți de-a lungul anilor, face ca anul 2009 să marcheze și debutul colaborării Facultății de Psihologie a Universității Tibiscus din Timișoara cu Administrația Națională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției, colaborare întâmpinată cu entuziasm și care se bucură de susținerea în continuare a domnului cms. de penitenciare Florin Șerpe, la rândul său psiholog, dar și a unui număr de angajați ai Centrului de Reeducare Buziaș, locul desfășurării SICAP 2009 și SICAP MMX, cărora li s-au adăugat la ediția de anul acesta angajați ai ANP, precum scms. de penitenciare Ioana Mihaela Morar.

Fiecare ediție a SICAP, începând cu anul 2009, a fost, și este și anul acesta, acreditată de către Colegiul Psihologilor din România. Din dorința de a aduce împreună o gamă diversificată de specialiști din domeniul sănătății mentale și de a stimula comunicarea și colaborarea dintre aceștia, am optat anul acesta și pentru o acreditare a SICAP din partea Colegiului Medicilor din România, opțiune pe care o vom implementa și în viitoarele ediții.

Se conturează o tendință de a spori contactul cu partea aplicativă a psihologiei prin succesul galopant al workshop-urilor, numărul acestora crescând constant de-a lungul edițiilor, atingând 20 la ediția de față, în paralel cu diversificarea temelor lucrărilor prezentate.

Edițiile SICAP din perioada 2002 și până în prezent se caracterizează și printr-o prezență în număr tot mai mare a specialiștilor din alte țări – Franța, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, Spania, Statele Unite ale Americii și Ungaria.

În această perioadă (2002 și în prezent), simpozionul a avut loc de nouă ori, dacă o adăugăm și pe aceasta manifestaţie și astfel s-a scris istoria celor 20 de ediţii. Menționăm aici și cele trei conferinţe organizate de către Uniunea „Fundaţia Augusta” și Asociaţia Psihologilor din Banat la care Facultatea de Psihologie a avut cadre didactice și studenți ce s-au implicat direct în organizare – Sinaia în 2001 și Timișoara în 2003 și 2007.

Și după 2002 am continuat colaborarea cu cele trei centre universitare și am amplificat relaţiile cu specialiști din instituţii și cu Universităţile din București, Cluj-Napoca, Iași și din exteriorul ţării, astfel că numeroase personalități din domeniul psihologiei ne-au onorat prin prezența lor: prof. dr. Mielu Zlate, prof. Dr. Nicolae Mitrofan, prof. dr. Pantelimon Golu, prof. dr. Ruxandra Rășcanu, prof. dr. Niculae Jurcău, prof. dr. Mihai Aniței, prof. dr. Ivan Radu, prof. dr. Mariana Caluschi, alături de conf. dr. Monica Albu și conf. dr. Ioan Berar care au reprezentat din 2004 Academia Română, Filiala Cluj-Napoca.

Pe lângă Universităţile citate, extinzându-ne colaborarea în alte judeţe, îndeosebi din sistemul privat, am atras alte unităţi de învăţământ superior după cum urmează: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Oradea, Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” și Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Universitatea „Transilvania” din Brașov și Universitatea „Valahia” Târgoviște.

În încheiere, ca o apreciere generală, se poate afirma că simpozioanele organizate de Facultatea de Psihologie a Universității „Tibiscus” au stat sub semnul calităţii și continuităţii de la o ediţie la alta. Și nu ne oprim aici, mergem sănătos mai departe fiindcă avem rezerve, avem posibilităţi.

conf. dr. Constantin Țăran
Timișoara, 2012

Retrospectivă

- Psihologia – continuitate în dezvoltarea personală și profesională, 2014
- Psihologia și dezvoltarea continuă, 2013
- Devianţă şi normalitate, 2012
- Tradiționalism și modernism, 2010
- Teoretic si aplicativ in cercetarea psihologica, 2009
- Cercetarea experimentală şi nonexperimentală în psihologie, 2008
- Psihologia în contextul integrării europene, 2007
- Psihologia şi aderarea europeană, 2006

Retrospectiva SICAP

Retrospectivă

- Psihologia – o știinţă pentru mileniul III, 2001
- Psihologia aplicată (împreună cu A.P.B.), 2001
- Psihologia, încotro?, 2000
- Psihologia mileniului III în slujba familiei, 1999
- Tendinţe actuale în psihologie, 1998

Retrospectiva SICAP

Retrospectivă

- Clinic și experimental în psihologie, 1997
- Psihologia și diversitatea umană, 1996
- Eficienta psihologiei, 1995
- Psihologia între tradiţie și inovaţie, 1994
- Psihologia în dinamica vieţii, 1993
- Condiţia femeii și problemele familiei, 1992

Retrospectiva SICAP

SICAP

Simpozionul Internațional „Cercetări şi Aplicaţii în Psihologie” este, începând cu anul 1991, o manifestare științifică organizată anual de către Facultatea de Psihologie a Universității Tibiscus din Timișoara împreună cu parteneri din România și străinătate și se adresează specialiștilor și studenților din domeniul științelor socio-umane.

 

Contact

 
+4 (0723) 246568
+4 (0723) 691933 (specialiști ANP) 
 
 
str. Lascăr Catargiu nr. 6
RO-300559 Timișoara
 
 
This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.